Nu mai avem...

luni, 19 martie 2012

Metode de agăţat în club (II) [reprint]

Aşadar am revenit. După ce am clasificat cluburile din Bucureşti, aş vrea să cădem de acord asupra câtorva aspecte generale, care se aplică tuturor, indiferent de muzică, faună şi buget, rămânând ca data viitoare să trecem la partea practică.

În primul rând, lumea merge în cluburi ca să agaţe. Sau să fie agăţată. Şi atât. Ăsta e singurul motiv. Ţineţi-vă scuzele gen eu mă duc să mă distrez, să dansez şi să ascult muzică pentru partenerii de viaţă. Aici suntem sinceri. Mergem în cluburi ca să vedem, să cunoaştem, şi să agăţăm lume. Eventual bună. Muzică şi băutură avem şi acasă, problema e că n-avem cu cine să le savurăm. Sau avem, dar ne-am săturat.

Acest lucru fiind stabilit, e clar că o fată în club e ca o bucată de carne într-un acvariu plin cu piranha. A zis-o Mariusică, în cursul unei vizite de documentare pentru acest articol, pe când ni se scurgeau ochii după două bucăţi fragede, blonde, de 17 ani fiecare. Şi are dreptate: indiferent de cum arată sau cu cine a venit, o tipă constituie automat un magnet pentru dârlăi. Deci domnilor, acum ştiţi la ce să vă aşteptaţi când prietena vă spune că merge în club cu fetele.

Revenind la metafora lui Mariusică, eu, crescut pe malul Dunării, aş spune că sunt mai multe tipuri de peşti. Majoritatea sunt nişte scârbe josnice, care, mereu flămânde, ar mânca orice şi nu s-ar da în lături de la nimic ca să apuce măcar o firimitură.


Însă rar o să întâlniţi câte un exemplar solitar. Cel mai adesea atacă în haită, şi, fiindcă sunt prea proşti pentru a avea o strategie, se îngrămădesc pur şi simplu în jurul prăzii, sufocând-o şi blocându-i orice cale de scăpare. Nişte neaveniţi, vorba lui Băsescu!


Mai sunt rechinii adevăraţi. Vânători de modă veche, rafinaţi şi selectivi, îi aruncă prăzii priviri cu subînţeles, îi vorbesc, o ameţesc la un dans şi o frăgezesc cumpărându-i un cocktail înainte de a face mişcarea decisivă. Din păcate, sunt o specie pe cale de dispariţie. Rareori se pot strecura printre monştrii mici şi hămesiţi. De cele mai multe ori, se întorc acasă flămânzi şi se mulţumesc să privească în acvariul cu porno, plănuind revanşa. Sunt adevăraţii inadaptaţi superiori ai cluburilor noastre!


Şi totuşi, există un peşte de care nenorociţii de piranha se tem. Un fel de peşte sanitar dar mai mare, chel, îmbibat în alcool, cu burtă, mustăţi roşiatice şi privire tulbure. Are capacitatea de a face loc în jurul lui, mişcând violent din cap pe ritmuri de rock şi ţipând Heil Hilter! sau Alee-alee-aloo, vă fute Dinamoo! Însă aceste acţiuni de intimidare au efect şi asupra femelelor, care se îndepărtează la un loc cu prăpădiţii.


Pănâ data viitoare, vă urez fir întins!













http://ikon6969.blogspot.com

Niciun comentariu:

Facebook Blogger Plugin: Bloggerized by AllBlogTools.com Enhanced by MyBloggerTricks.com

Trimiteți un comentariu